Locul de origine al acestui mic mamifer este America de Sud.
In cercurile stiintifice de specialitate numele speciilor genului Cavia (Pallas, 1766) si numarul lor prezinta adesea un subiect de discutie. Exista denumiri care de unii cercetatori sunt considerate ca nume al unei specii distincte ale genului Cavia, pana cand de altii sunt considerate doar ca sinonime ale unor specii deja existente ale genului Cavia. Cei mai multi cercetatori considera valabila sistemul de clasificare a Institutului Smithsonian (Mammal Species of the World, Smithsonian Institution), dupa care genul Cavia are cinci specii. Acestea sunt urmatoarele:
Cavia tschudii (Fitzinger, 1857) Cavia aperea (Erxleben, 1777) Cavia fulgida (Wagler, 1831) Cavia magna (Ximinez, 1980) Cavia porcellus (Linnaeus, 1758)Specia salbatica C. tschudii este stramosul porcusorului domestic. Locurile de bastina al acestei specii sunt podisurile si regiunile stancoase ale statelor vestice a Americi de Sud: Peru, sudul Boliviei, nord-vestul Argentinei, nordul Chilei. Numele comun: porcusor montan (Montane Guinea Pig). Nume sinonime: cutleri, atahualpae, arequipae, festina, osgoodi, pallidior, sodalis, stolida, umbrata.
 |  © Wereld Natuur Fonds |
Specia de regiune C. aperea difera foarte putin de specia tschudii. Putin mai mari si cu o blana mai deschisa la culoare exemplarele aperea prefera campiile si tinuturile ierboase ale Americii de Sud, tara lor de bastina fiind Brazilia, nordul Argentinei, Uruguay, Paraguay, Columbia, Ecuador, Venezuela, Guiana. Multi cercetatori nu recunosc aceasta specie ca fiind distincta de tschudii, din aceasta cauza numele din urma a celor doi apare des impreuna (C. aperea tchudii). Numele comun: porcusor brazilian, porcusor de camp (Brazilian Guinea Pig). Nume sinonime: nana, guianae, pamparum, azarae, rosida, hilaria, hypoleuca, leucopyga.
 © Matthias Asher |  © Katrin Behrend |
Specia C. fulgida traieste in estul Braziliei, pe teritoriile situate intre Minas Gerais si Santa Catarina. Numele comun: porcusor cu blana stralucitoare (Shiny Guinea Pig). Nume sinonime: nigricans, rufescens. Specia C. fulgida este inclusa in Lista Rosie de Specii Amenintate a IUCN, in categoria risc redus cu preocupare de conservare minima (Low risk/Least concern).
(sursa: Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - International Union for Conservation of Nature and Natural Resources, Contreras, L. 1996. 2006 IUCN Red List of Threatened Species).
Specia C. magna nu are nume sinonime. Numele comun: porcusor marisor (Greater Guinea Pig). Traieste in sud-estul Uruguayului si in partile sudice ale Braziliei - pornind de la Rocha, si trecand prin Rio Grande del Sur aceasta specie poate fi gasita pana in Santa Catarina.
 |  |
In Peru porcusorii erau folositi de catre populatia bastinasa pentru sacrificii religioase (ritualuri) si hrana. Cu ocazia sapaturilor in mormintele incasilor s-au gasit multe mumii de porcusori. Chiar si astazi traiesc langa indienii din Peru si sunt tinuti ca animale de casa.
Domesticirea lor a inceput in jurul anului 5000 i.e.n. de catre triburi nomazi ce traiau in barlogurile si vizuinile in stanca din Anzi. Tot in aceasta perioada a inceput si imblanzirea cameloizilor andini, domesticirea mamiferelor ierbivore lama si alpaca. Printre statuetele ceramice de forme antropomorfe, plante si animale ce apartineau civilizatiei peruviene „Moche” (intre anii 100 i.e.n. si 800 d.C.) s-a pastrat si o statueta ce reprezinta porcusorul de Guineea. Aceasta este expusa in Lima, la muzeul ce poarta numele colectionarului Larco Herrera.
Muzeul Arheologic Larco Herrera. Lima, Peru
Porcusorii de langa populatia bastinasa din Peru poarta numele de cuy. Porcusorii cuy au fost si sunt prasiti de catre bastinasi pentru hrana. In general au o greutate medie de 2-3 kg, mai rar unele exemplare pot atinge 4 sau chiar 4,5 kg.
Primele insemnari despre porcusorul de Guineea dateaza din anul 1547-ben, cand acesta era prezentat gresit ca un rozator din Santo Domingo. In anul 1613 cronicarul peruan crestinat Felipe Guaman Poma de Ayala in lucrarea sa ce prezinta cultura sud-americana, ne scrie si despre ceremoniile religioase ale incasilor, acestia in fiecare an, in luna iulie sacrificau 1000 de porcusori de guineea albi (considerat demn pentru zei era albul) impreuna cu 100 lame in piata din Cuzco, loc numit Huacacapata. 
In unele insemnari peruviene - in editii mai vechi ale revistelor „Garcilasso” si „Relaciones geograficas de Indias” - porcusorul de Guineea apare sub numele de „iepure de mare de India”, fiindu-i alaturat si numele de cuy. Iepure de india este numit in anul 1554 si de catre naturalistul elvetian Conrad Gesner in munca sa intitulata „Historiae animalium”, deoarece in acea vreme se credea ca ocolind pamantul Columb a ajuns in India. Bastinasii din America sunt numiti indieni datorita acestui mit.
In secolul al XVI-lea marinarii olandezi au introdus in Europa populatia Cavia aperea tschudii, acesta fiind stramosul porcusorului de Guineea domesticit.
Numele de porcusor se datoreaza faptului ca strigatul lui seamana cu cel al purcelusului. Nu se stie exact, din ce cauza a primit numele de Guineea, nume folosit de englezi, romani, olandezi. Circula trei diferite variante:
- le-a fost adaugat denumirea de Guineea, deoarece au ajuns in Europa prin Guineea (Africa de Vest).
- in Anglia erau vanduti la un pret de o guinee, moneda de aur folosita in acea vreme.
- denumirea de Guineea dupa unii provine din cuvantul Guiana, numele acestei tari din America de Sud fiind gresit pronuntat si interpretat.
Nu a putut fi combatuta niciuna dintre versiuni.
Germanii, maghiarii, rusii si polonezii le-au denumit porcusori de mare, deoarece au fost adusi de peste mari.
Raspandirea lor ca animale de companie in Statele Unite s-a produs aproximativ prin anii 1770.
Cei mai multi porcusori de laborator (cobai) sunt varietati engleze si provin dintr-o populatie nestabilita si salbatica de pe teritoriile Braziliei. Fiind foarte sensibili la infectii bacteriene, in secolul al XIX-lea Robert Koch si asistentul lui, Emil Behring a folosit aceste animale in cercetarea tuberculozei si a difteriei.
In natura porcusorii de Guineea salbatici traiesc in grupuri de cate 5-10 indivizi si sunt activi mai ales noaptea. Nu isi construiesc vizuina, se ascund in crapaturile stancilor, in tufisuri, sau ocupa vizuinile parasite ale altor animale, si isi petrec majoritatea timpului in zone cu iarba din abundenta.
Doar porcusorul de Guineea domesticit tipa dupa hrana, dobandind acest reflex conditionat prin convietuirea cu omul.
Doresti sa cunosti „verisorii” porcusorului de Guineea? Daca da, te invit sa vizitezi pagina cu si despre familia Caviidae.
In unele insemnari peruviene - in editii mai vechi ale revistelor „Garcilasso” si „Relaciones geograficas de Indias” - porcusorul de Guineea apare sub numele de „iepure de mare de India”, fiindu-i alaturat si numele de cuy. Iepure de india este numit in anul 1554 si de catre naturalistul elvetian Conrad Gesner in munca sa intitulata „Historiae animalium”, deoarece in acea vreme se credea ca ocolind pamantul Columb a ajuns in India. Bastinasii din America sunt numiti indieni datorita acestui mit.In secolul al XVI-lea marinarii olandezi au introdus in Europa populatia Cavia aperea tschudii, acesta fiind stramosul porcusorului de Guineea domesticit.
Numele de porcusor se datoreaza faptului ca strigatul lui seamana cu cel al purcelusului. Nu se stie exact, din ce cauza a primit numele de Guineea, nume folosit de englezi, romani, olandezi. Circula trei diferite variante:
- le-a fost adaugat denumirea de Guineea, deoarece au ajuns in Europa prin Guineea (Africa de Vest). - in Anglia erau vanduti la un pret de o guinee, moneda de aur folosita in acea vreme. - denumirea de Guineea dupa unii provine din cuvantul Guiana, numele acestei tari din America de Sud fiind gresit pronuntat si interpretat.Nu a putut fi combatuta niciuna dintre versiuni.
Germanii, maghiarii, rusii si polonezii le-au denumit porcusori de mare, deoarece au fost adusi de peste mari.
Raspandirea lor ca animale de companie in Statele Unite s-a produs aproximativ prin anii 1770.
Cei mai multi porcusori de laborator (cobai) sunt varietati engleze si provin dintr-o populatie nestabilita si salbatica de pe teritoriile Braziliei. Fiind foarte sensibili la infectii bacteriene, in secolul al XIX-lea Robert Koch si asistentul lui, Emil Behring a folosit aceste animale in cercetarea tuberculozei si a difteriei.
In natura porcusorii de Guineea salbatici traiesc in grupuri de cate 5-10 indivizi si sunt activi mai ales noaptea. Nu isi construiesc vizuina, se ascund in crapaturile stancilor, in tufisuri, sau ocupa vizuinile parasite ale altor animale, si isi petrec majoritatea timpului in zone cu iarba din abundenta.
Doar porcusorul de Guineea domesticit tipa dupa hrana, dobandind acest reflex conditionat prin convietuirea cu omul.
Doresti sa cunosti „verisorii” porcusorului de Guineea? Daca da, te invit sa vizitezi pagina cu si despre familia Caviidae.
